joi, 10 decembrie 2009

Isn t this world a crazy place?

...am prea multe ganduri lasate de atata timp nescrise incat sa pot scoate o singura idee din toate...e cam greu..sunt bine amestecate desi toate poate ma duc in acelasi loc....indiferent ca ascult o melodie..merg spre munca..stau intinsa in pat..respir aerul rece de iarna...sau ca vad si aud..peste tot sunt inconjurata de venirea lui...
...si sunt sentimente care ma incearca si pur si simplu vreau sa le las sa iasa..sa le simt din nou..sa le traiesc din nou..
..nu poate fi atat de greu..le simt cand e aproape de mine,cand e cu mine,cand imi vorbeste,cand ma saruta..sunt peste tot cand suntem impreuna..cand inima mi bate tare..cand stiu ca iubesc..traiesc fiecare secunda..si incetul cu incepul...il simt..e aici.. e Craciunul...ma incearca fara incetare ca pe un copil care adoarme in Ajun,dupa bradul impodibit si asteaptarea cu nerabdare a diminetii...sa vada pe geamul inghetat primii fulgi de zapada si sub brad frumosul cadou de la mos craciun...
..cand e cu mine e tot ce conteaza...sentimentele ma tot incearca..si o sa iasa intr un sfarsit..iti multumesc:*

joi, 5 noiembrie 2009

Curses and spells don`t last forever…

Now she`s sleeping, long lost in her tiredness…her nonsense dreams…rising her hand across the beat to make sure i`m still here, beside her. Many times I look at her, I watch her doin` usual things, but my mind flies into her deepness, thinking: She`s so pure…in her gestures, in her way of talking, thinking, touching. I can really describe her as pure. I often feel like she`s been mine forever, like i`m the only person she ever loved, kiss or made love with… One day I know that my soul and heart will be hers, because curses and spells don`t last forever… I may be broken in a way…I might be unconfident…I sometimes get lost in the past with is haunting me, but she was, and is, my guardian angel, and tooked care of me and my broken heard, made sure that it is back in one piece again, ready to take it all for her…And i`ll give it, because she deserves better then anyone i`ve ever met till now, and ever loved…
I surprise myself thinking: “is this real?”, I mean, really, a person could be like that ? with me ? But, yes, yes she is…and If i`m mistaking, i`m risking it all…
And i`m sorry to bust in like this… writing my way into this, but sometimes I can express my thoughts like this…being uncomfortable to just directly say it like the rest of thoughts which I let go when I hold you, kiss you, make love to you, or simply look at you in different moments… I often wonder: “It is all happening to fast? Is It dangerous?” But I smile, like i`m doing now, when bothered of the sound of the keybord, she gently touched my hand, asking with her sleepy body language what am I doing…how long she`s been asleep…but I,kissing her hand, said “it`s ok now…i`m here, i`m ok..i`ll wake you soon, and .. I love you!”
Yours, V.

luni, 2 noiembrie 2009


As putea sa definesc sentimentul prin care trec printr un cuvant foarte simplu si la indemana oricui: stabilitate.aruncand repede o privire in dexul online pentu o si mai mare siguranta il gasesc sub definitia : STABILITÁTE s.f. Însușirea de a fi stabil, solid, trainic; soliditate, statornicie; fermitate. ♦ Durabilitate, trăinicie. ♦ Faptul de a-și păstra locul, de a nu fi mișcat din loc; fixitate. ♦ Spec. (Fiz.) Proprietate a unui corp de a-și menține poziția sau de a reveni în poziția inițială. ♦ Situație sigură, fermă. – Din fr. stabilité, lat. stabilitas, -atis. ... citind o pana la capat... m a facut sa ma intreb daca stabilitatea devine obisnuita.analizand unele aspecte din viata mea,am putut raspunde simplu:nu. ajungand la un echilibru in minte,m am gandit care ar putea fi sansele sa simti ca esti 100% stabil.si inevitabil,totul a devenit o balanta...un balansoar.insa n am putut lasa lucrurile asa.trebuia sa i gasesc si balantei o stabilitate.m am jucat in mintea mea ca si un copil incantat ca se poate bucura de o zi insorita in parc,profitand de faptul ca si balansoarul era liber si avea partener pentru distractie. eu si mintea mea.indiferent sau nu de rapunsul pe care l am gasit,mi am dat seama ca ideea principala e una foarte simpla..daca era o zi urata afara,copilul nu mai ajungea in parc,unde gasindu si un partener de joaca,a reusit sa gaseasca echilibru in balansoarul care le a oferit bucuria ca au putut sa realizeze acest lucru...

Ca si aceasta joaca copilareasca,as putea sa definesc si fericirea in viata.cand consideri ca ai gasit partenerul potrivit...cauta sa gasesti echilibru in relatie.gasind acest echilibru vei realiza ca poti avea,ceea ce numesc majoritatea..relatia pe care o asteptau de atata timp..insa nimic nu se opreste intr un sigur lucru...copilul se va plictisi de balansoar si va cauta alte locuri de distractie alaturi de partenerul compatibil de joaca..

sâmbătă, 3 octombrie 2009

:)

Tristgriploaieintunericimaginatieinchipuirefarasomnsifaramancaremereucugandullaea:osafacasaunu,sacrezisaunu,exagerezisaunu,searagreunoaptefaracuvintebauturaneincrederefatacaremaintorscutotul,telefoninchisexplicatiicuvintemulteneincredereceartadecizie..tristgriplumbvolk

luni, 8 iunie 2009

Inca 1 an fara tine


Afara ploua. Eu ma gandesc la tine..a mai trecut un an de cand ne ai parasit..dar e ok..ma gandesc ca totusi n a trecut atata timp si parca as avea atatea sa ti spun..si poate nu e atat de tarziu..as putea incerca maine cand te voi revedea...dar sunt sigura ca nu voi putea.trebuie sa fiu tare pentru mama.si o sa fiu..zilele trecute m am plimbat cu bicicleta...si mi am amintit cum m ai invatat sa merg..memoria mi e plina de amintiri..si sunt mandra ca am avut un tata ca tine..imi lipsesti..ne lipsesti..

sâmbătă, 16 mai 2009

duminică, 10 mai 2009

pentru ca,pentru ca

"Iubim femeile pentru ca nu miros a transpiratie sau a tutun prost si nu asuda pe buza superioara. Pentru ca le zambesc tuturor copiilor mici care trec pe langa ele. Pentru ca merg pe strada drepte, cu capul sus, cu umerii trasi inapoi si nu raspund privirii tale cand le fixezi ca un maniac. Pentru ca trec cu un curaj neasteptat peste toate servitutile anatomiei lor delicate. Pentru ca in pat sunt indraznete si inventive nu din perversitate, ci ca sa-ti arate ca te iubesc. Pentru ca fac toate treburile sacaitoare si marunte din casa fara sa se laude cu asta si fara sa ceara recunostinta. Pentru ca nu citesc reviste porno si nu navigheaza pe site-uri porno. Pentru ca poarta tot soiul de zdranganele pe care si le asorteaza la imbracaminte dupa reguli complicate si de neinteles. Pentru ca iti deseneaza si-si picteaza fetele cu atentia concentrata a unui artist inspirat. Pentru ca au obsesia pentru subtirime-a lui Giacometti. Pentru ca se trag din fetite. Pentru ca-si ojeaza unghiile de la picioare. Pentru ca joaca sah, whist sau ping-pong fara sa le intereseze cine castiga. Pentru ca sofeaza prudent in masini lustruite ca niste bomboane, asteptand sa le admiri cand sunt oprite la stop si treci pe zebra prin fata lor. Pentru ca au un fel de-a rezolva probleme care te scoate din minti. Pentru ca au un fel de-a gandi care te scoate din minti. Pentru ca-ti spun "te iubesc" exact atunci cand te iubesc mai putin, ca un fel de compensatie. Pentru ca nu se masturbeaza. Pentru ca au din cand in cand mici suferinte: o durere reumatica, o constipatie, o batatura, si-atunci iti dai seama deodata ca femeile sunt oameni, oameni ca si tine. Pentru ca scriu fie extrem de delicat, colectionand mici observatii si schitand subtile nuante psihologice, fie brutal si scatologic ca nu cumva sa fie suspectate de literatura feminina. Pentru ca sunt extraordinare cititoare, pentru care se scriu trei sferturi din poezia si proza lumii. Pentru ca le innebuneste „Angie” al Rolling-ilor. Pentru ca le termina Cohen. Pentru ca poarta un razboi total si inexplicabil contra gandacilor de bucatarie. Pentru ca pana si cea mai dura bussiness woman poarta chiloti cu induiosatoare floricele si dantelute. Pentru ca e asa de ciudat sa-ntinzi la uscat, pe balcon, chilotii femeii tale, niste lucrusoare umede, negre, rosii si albe, parte satinate, parte aspre, mirandu-te ce mici suprafete au de acoperit. Pentru ca in filme nu fac dus niciodata inainte de-a face dragoste, dar numai in filme. Pentru ca niciodata n-ajungi cu ele la un acord in privinta frumusetii altei femei sau a altui barbat. Pentru ca iau viata in serios, pentru ca par sa creada cu adevarat in realitate. Pentru ca le intereseaza cu adevarat cine cu cine s-a mai cuplat intre vedetele de televiziune. Pentru ca tin minte numele actritelor si actorilor din filme, chiar ale celor mai obscuri. Pentru ca daca nu e supus nici unei hormonizari embrionul se dezvolta intotdeauna intr-o femeie. Pentru ca nu se gandesc cum sa i-o traga tipului dragut pe care-l vad in troleibuz. Pentru ca beau porcarii ca Martini Orange, Gin Tonic sau Vanilla Coke. Pentru ca nu-si pun mana pe fund decat in reclame. Pentru ca nu le excita ideea de viol decat in mintea barbatilor. Pentru ca sunt blonde, brune, roscate, dulci, futese, calde, dragalase, pentru ca au de fiecare data orgasm. Pentru ca daca n-au orgasm nu il mimeaza. Pentru ca momentul cel mai frumos al zilei e cafeaua de dimineata, cand timp de o ora rontaiti biscuiti si puneti ziua la cale. Pentru ca sunt femei, pentru ca nu sunt barbati, nici altceva. Pentru ca din ele-am iesit si-n ele ne-intoarcem, si mintea noastra se roteste ca o planeta greoaie, mereu si mereu, numai in jurul lor."(Mircea Cartarescu)

joi, 7 mai 2009

And now I'm all tongue tied






E ca o ploaie calda de vara.nu stii cand vine,dar e atat de simpla si iti ofera o placere atat de mare,incat dupa terminarea ei,o astepti cu nerabdare pe urmatoarea.

E ca plecarea pe un drum necunoscut,pe care visai sa l faci de atata timp,si in sfarsit esti in descoperirea aventurii.

E ca si gustul copilariei atunci cand dai peste lucruri care ti amintesc ca ai fost odata copil si ai stiut sa te bucuri de lucruri atat de simple si frumoase.

E ca si cum te uiti la filmul preferat si nu ti poti tine lacrimile la scena care te impresioneaza,si nu ti este rusine,chiar daca esti cu cineva langa tine.

E ca si cum esti invadata dintr o data de stari de bucurie,tristete,neliniste,insomnie,nerabdare,curiozitate..e ca atunci cand alergi si simti cum inima ti sare din piept la fiecare bataie a ei...e ca si cum rasaritul si apusul ar incerca sa rasara si apuna in acelasi timp..e ceva inexplicabil de placut...

...dar si atat de trist cand realizezi ca nu ai puterea sa spui si sa faci ce simti,si astepti ca timpul sa rezolve sau sa te aduca din nou pe banalul drum al programului vietii..



marți, 5 mai 2009

A cigarette,i can t forget the taste..


i mai a venit si anul asta.imi amintesc nerabdarea cu care asteptam vama si acum cand ma gandesc ca a si trecut si deja astept 1 mai de anul viitor..mai bine nu ma mai gandesc..

de la an la an e totul diferit,de la chiar vama in sine,la oameni,cazare,prieteni,sarut,betie,focul de pe plaja,ganduri...insa ce ramane la fel este regretul intoarcerii acasa...

Nu i nimic insa,mereu revine,iar eu voi fi acolo sa o intampin cu cine va dori sa mi se alature.

miercuri, 15 aprilie 2009

I just don t know what to do

ma simt indragostita..











..si o sa mi treaca..

joi, 26 martie 2009

praf de stele pe urmele mele



Zilele trecute s a anuntat concert vita de vie in b52.lucru pe care l am aflat primind un telefon de la prietena mea,teo,care ma intreba entuziasmata daca merg si eu.analizand disponibilitatea pe care o aveam,ma trezesc(asa cum spune si despot :iarta mi visarea si trezeste ma) vibratiile puternice ale unei boxe asezate in lateralul scenei.dupa cum unii stiu sau nu,inghesuiala mare,clubul fiind mic pentru cerinta serii.atmosfera a fost una ok,fiecare cantec fiind cantat si tipat in unele cazuri de "fanii" prezenti.incercarile mele de a face o poza din lateralul scenei nu a esuat pana la urma.chiar daca,probabil vazand cat ma chinui sa l prind pe despot in poza,am primit ajutor de la un baiat care era bodyguardul componenetelor muzicale de pe scena,tot am reusit in cele din urma cateva poze destul de..ok..avand in vedere pozitia si chinuiala:p





O ora jumatate a trecut f repede,la terminarea concertului golindu se clubul,ramanand echipa vitei de vie pentru strangerea scenei si cateva persoane care nu vroiau sa se termine distractia asa repede,printre care si noi.asa ca,berea cu muzica ne au tinut pe loc.


cu aceasta ocazie am gasit o posibilitate de a intra intr o echipa de fotografi,de la o fata care,ne a intrebat daca ne poate face o poza pe care sa o afiseze pe un site de clubbing.acasa,citind totul despre situl respectiv,m am hotarat imediat sa aplic pentru alaturarea lor.
Asa ca, in afara de distractie se pot ivi si alte oportunitati favorabile cand te duci la un concert.







luni, 16 martie 2009

My Life Is Just A Thought Of Mine

Acum cateva seri m am ametit..acasa,nu ma lua somnul si ma gandeam la cai verzi..si mi am dat seama ca e adevarata zicala romaneasca,ca omul beat e poet:P si astazi m au cuprins amintirile.nu ma intreba de la ce a pornit totul.pur si simplu am simtit.mi am scos cutiile de pantofi in care mi tin amintirile si am inceput sa le recitesc,retraiesc,reamintesc.cum imi place sa le pastrez pe toate..am gasit de la biletele scrise in timpul orelor,la martisoare primite,flori presate,multe scrisori,poze vechi care,daca nu mai existau nu puteam retrai sentimentul minunat pe care l am simtit...amintiri fara de care azi nu realizam cate am facut si oamenii pe care i am cunoscut.am dat peste o poza care m a facut sa zambesc:la cateva luni,parand destul de blonda pt bruneta de azi:P

E asa ciudat momentul in care ridici o poza si te uit la ea si ti tii viata in mana.
Mi am amintit de prima iubire crezuta,pana sa cunosc pe cea adevarata,dar de care ma leaga multe amintiri:scrisori,flori presate,poze..daca stau sa ma gandesc,acum nu as mai face asta.dar atunci le faceam pentru cea care se simtea indragostita si nu se gandea ca lucrurile astea,astazi mi s ar parea banale sa le mai fac.eram un copil..aveam 15 ani..

Alta amintire interesanta a fost cand am facut antrenamente de karate:)) ma duceam de placere,imi placea sa bat baietii,dar cu fetele nu ma puteam bate decat daca nu le suportam,altfel mi era mila:))

Liceul e plin de amintiri..prieteni,distractii,dezamagiri,lacrimi,prima betie,prima iubire adevarata..prea multe pentru a putea fi spuse in cateva cuvinte..

4 ani pe care mereu ii voi pastra in amintire poate fara nici un regret.ca una dintre perioadele minunate din viata mea.
Terminarea liceului mi a adus in viata,persoana cu care am crezut ca voi merge mereu langa..dar am inteles si am mers singura mai departe..
Astazi ,stau si ma gandesc la tot ce pot sa mi amintesc.si sper ca niciodata sa nu uit nimic important. sa pot retine fiecare persoana pe care am cunoscut o,indiferent de rolul pe care l a avut in viata mea.

joi, 12 martie 2009

Poezie

Avand in vedere ca puf a pierdut,a trebuit sa invete o poezie,pe care i am zis o eu.as vrea sa zik mai multe dar las faptele sa vorbeasca de la sine.mentionez doar ca aceasta este a doua filmare.pentru ca prima a fost filmata in club,si fiind galagie nu se intelegea mare lucru.


ps:nu stii sa reciti:D :*









marți, 10 martie 2009

O fuga pana la Veliko Tarnovo

-Am chef sa plec!
-Da..si eu..
-Ce faci maine?..
-Nimic interesant..
-...
-...
-Hai sa plecam undeva!
-Unde?
-Ce ai de gand?
-Mergem pana n Bulgaria..
Si asa a inceput...ne am hotarat si peste cateva ore cand am iesit de la munca, la 8 dim,am plecat inspre granita la bulgari.am platit o taxa pt pod de 22.42 lei sau 6 euro.podul care leaga romania de bulgaria se mai numeste si podul prieteniei,la care tin sa mentionez:d ca a lucrat si strabunicul meu:P.Podul Prieteniei Giurgiu-Russe este o punte de incredere intre Romania si Bulgaria. Lung de 2,8 km, podul a fost proiectat de V. Adreev si a fost deschis traficului la 20 Iunie 1954. Podul are 2 rute suprapuse: una feroviara, la nivelul inferior si una destinata traficului auto, la nivel superior.La intrarea in Ruse adik Pyce(cum se scrie la ei in alfabetul chirilic) am aratat prietenos buletinele dupa care am intrebat unde am putea sa schimbam lei in leva.politistii ne au raspuns prietenos ca mai bine ne am intoarce in giurgiu ca s ar putea ca sa ne fraiereasca in ruse(ce dragut).dupa cateva secunde de gandire am decis sa mergem la risc.multumindu le,am trecut granita inspre necunoscut.In apropiere, am oprit la un magazin,asemanator cu cel de la mine de la tara,unde am schimbat 100lei adik 40 leva.intamplarea comica,e ca,facand un calcul repede si scurt si observand ca la ei o paine este 0.90 leva,am zis ca ne a fraierit si ne a dat pe un milion echivalentul a 4 paini si un colt:)) dar dupa cand am revenit la calculele corecte ne am dat seama ca era totul ok. Continuand drumul,la nici 3 km de iesirea din ruse,suntem opriti de politie pt depasirea vitezei cu 20km si obligati sa platim o amenda de 150 leva.dupa cateva negocieri romano-engleze-bulgare am ajuns la concluzia ca vor bani in buzunar si dupa darea a 80 leva am pornit,de data asta mai usor,la drum.am urmat indicatiile colegei mele,gabi,si am tinut drept pe langa drumul spre sofia,care da spre dreapta, si am ajuns dupa o ora la veliko tarnovo.m am indragostit de la intrarea in oras,cu strazile inguste si cladiri usor inalte,cu aerul curat de munte..desi era zapada era o caldura de nu puteai sta decat in tricou.ne am invartit usor printre stradute pana am ajuns la poalele unui deal pe care era asezata cetatea de la tarnovo.


cetatea,aparent mica iti lua 3 ore sa i faci turul.peisajul din varful cetatii merita fiecare treapta urcata,avand in vedere ca orasul este asezat intr un fel de vale.











..iar timpul era atat de frumos incat ziceai ca esti undeva prin mai,dar inconjurata de zapada.as fi stat ore in sir acolo.in varful dealului se afla o mica biserica.











fotografierea inauntru se face contra sumei de 5leva,dar merita.pictura este atat de frumoasa incat nu ti poti lua ochii de la ea pt cateva minute.















Din pacate timpul trece atat de repede incat o zi nu ti ajunge sa vezi totul.bineinteles ca n am rezistat sa nu facem poze imbracati in rege si regina.me the king;))
Am mancat la o terasa,nu scump si f ok.la sfarsit intamplarea comica a fost ca,i am cerut nota de plata si a gesticulat din cap ca nu,ceea ce la ei inseamna da. Am plecat tristi,dar cu promisiunea ca peste o luna ne intoarcem sa vedem ce n am vazut.inapoi in drum spre ruse,ne am oprit la o biserica la 2km de urcat pe munte.din pacate biserica era f mica si inchisa,dar la fel peisajul a meritat urcarea. Lasarea serii ne a prins in ruse,unde spre dezamagirea noastra nimeni nu stia engleza sau romana.ne am asezat la un local dragut unde am mancat pizza f buna la un pret f mic.am intrat si intr un supermarket pentru ca oana,nu se putea intoarce fara zacusca si muraturile promise mamei ei. Luandu ne dupa indicatiile soferilor de taxi,mai precis spus,dupa gesticularile acestora si dupa ratacirea usoara dupa niste blocuri,gasim drumul spre vama.. A meritat din plin cateva ore,sa te recreezi altfel.decat o iesire in club sau alte distractii de aici.asa ca daca aveti ocazia sa mergeti la veliko tarnovo..nu ezitati.